Născut la 20 martie 1931, la Ploiești. A început să joace fotbal la Prahova Ploiești în 1946, continuând să activeze din 1948 la Concordia.
Carieră excepțională la Universitatea
În anul 1950, Traian Georgescu începe cursurile la Facultatea de medicină din Cluj se transferă, pe linie sportivă, la ‘’U’’. Debutează la echipa ‘’Șepcilor Roșii’’ ca centru înaintaș (1951), în deplasarea de la Petroșani cu Flacăra, scor final 4-1 pentru petroșeneni. De remarcat că în același an, cu marele căpitan Mircea Luca în teren și cu viitorul mare căpitan Georgescu, ”vârf de lance”, care marchează toate golurile Universității, în victoria, împotriva celor de la CCA București (scor 3-1), golul doi a fost considerat, de presa vremii, cel mai frumos gol din acel sezon pentru Universitatea, când Traian Georgescu face o cursă, în viteză de la centrul terenului iar cu un șut magnific de la 20 m îl învinge pe Voinescu. De altfel, în perioada – 24.06.1951- 02.09.1951- Universitatea dipută 4 meciuri oficiale, iar Georgescu marchează 6 goluri (1 gol cu Dinamo București, 1 gol Flacăra Mediaș, 3 goluri CCA, 1 gol Locomotiva Timișoara).
Moment de virtuozitate al lui Traian Georgescu, în meciul de Cupa României, din anul 1957, când driblând toată apărarea adversă, a marcat în minutul 36 golul de 2-0 (rezultat final) în deplasarea de la Satu Mare cu Progresul.
Căpitanul a adus Cupa României la Cluj
Traian Georgescu a fost căpitanul echipei, la marea izbândă din 1965, când, Universitatea a câștigat Cupa României, scor 2-1, în fața celor de la FC Argeș Pitești. Antrenorul Andrei Sepci a folosit formula: Moguț- Marcu, Georgescu (c), Grăjdeanu, Câmpeanu- Alexandru Vasile, Neșu- Szabo, Ivansuc, Adam, Suciu. Goluri Câmpeanu (min. 11), Ivansuc (min 55).
Retragere în stil de mare campion
La data de 02 octombrie 1966, se deschide Stadionul Manzanares (ulterior își schimbă numele în Vicente Calderon) unde juca Atletico Madrid. Pe acest stadion, la data de 15 decembrie 1966, Universitatea pierde meciul cu Atletico, scor 4-0, iar marele Traian Georgescu are parte, de o ieșire de pe scena fotbalului, la un nivel înalt.
Ca jucător la Universitatea, a evoluat atât ca mijlocaș cât și stoper, participând la 16 ediții de campionat, ceea ce au însumat peste 330 de meciuri oficiale, intrând astfel într-un club ultra select de fotbaliști. Traian Georgescu a fost un jucător complet, cu o mare capacitate combativă fiind și un excelent om de echipă, a întruchipat, la modul exemplar, idea simbiozei dintre studiu și antrenament, dintre carte și mingea de fotbal.
Internaționalul Traian Georgescu
Datorită evolutiilor sale, Traian Georgescu a fost selecționat în lotul național, în anul 1954, pentru meciul cu Ungaria.
Carieră profesională
A terminat Medicina la Cluj. S-a format ca medic chirurg la Chirurgie II iar apoi, a plecat la Târgu Mureș, unde peste 30 e ani a funcționat ca eminent chirurg la Clinica Chirurgicală din localitate.
Despre Traian Georgescu…
“Venit de la Ploiești imediat după plecarea mea de la “U” ca jucător, cu bună instruire fotbalistică, talentat și cu o excelentă intuiție tehnico-tactică. Cu timpul mijlocaș și apoi stoper mulți ani, unde tehnicitatea superioară l-a ajutat să fie catalizatorul mingilor recuperate, ca apoi să le distribuie cu precizie și conținut tactic. A fost căpitanul și liderul de echipă ideal demn urmaș al doctorului Mircea Luca. “
Constantin Rădulescu
„Omul echilibrului. Un jucător exponențial, care era un dirijor al apărării. În același timp alimenta și mijlocașii sau înaintașii cu precizia paselor sale. Un altruist deosebit și un căpitan deosebit. Așa cum era el, trebuie să fie un căpitan”
Remus Câmpeanu
Moise Cristian
Bibliografie:
manuscris U 1979 (Ștefan Sumurducan)
Fotbal de la A la Z (Mihai Ionescu, Radu Tudoran)
O viață dedicată fotbalului (Constantin Rădulescu)
Agora U (Gheorghe I. Bodea)
cercetare personală (din presa vremii)