Petru Emil s-a născut la Târnăveni iar primii pași pe un teren de fotbal, i-a făcut la Cluj unde a trecut, rând pe rând pe la toate grupele de copii și juniori, ale Universității Cluj. Este considerat unul dintre cei mai buni mijlocași pe care i-a dat vreodată Universitatea iar alături de Felician Mureșan, a fost convocat constant la naționalele de juniori. La vârsta de 17 ani și 28 de zile este pentru prima dată titular (în echipa de seniori), într-un meci cu Dinamo București, din sezonul 1956-1957. De remarcat că, Universitatea -în acel sezon- joacă în optimile Cupei României, cu Steaua, pierdut de ”U” cu scorul de 1-5.
Mijlocaș ofensiv, deosebit de laborios și eficace, datorită îndeosebi șutului său foarte puternic expediat, de regulă, de la distanță. Primul meci în care marchează, Petru Emil, o face de trei ori în poarta celor de la Locomotiva Arad (1957). Memorabilă perioada 04.05.1957- 18.05.1957, când în decurs de 14 zile, marcheză în 3 meciuri oficiale 7 goluri- 4 goluri în deplasarea de la Brașov cu Tractorul, 2 în deplasarea de la *** și 1 gol acasă cu Metalul Reșița- de altfel la sfârșitul sezonului ”U” revine în Divizia A.
În următoarele cinci sezoane (toate Div. A), Petru Emil este un ”om de bază” la mijocul terenului, timp în care a fost selecționatîn echipa națională a României. La sfârșitul sezonului 1962-1963, este luat de Dinamo unde petrece alte 3 sezoane pentru a se întoarce, acasă, la Universitatea în sezonul 1966-1967, ultimul la echipa ”Șepcilor roșii”.
A fost selecționat de 16 ori în prima reprezentativă a țării de remarcat participarea la turneul final al Jocurilor Olimpice de la Tokyo – 1964.
Carieră profesională
Petru Emil a fost absolvent al Facultății de Drept din Cluj iar după retragerea din activitatea competițională, a devenit antrenor, pentru ca în timp, să ajungă coordonatorul centrului de copii și juniori Universitatea Cluj.
Despre Petru Emil…
“Crescut la “U”, unul dintre cei mai mari jucători ai Clujului și ai țării. A jucat în naționala de juniori, tineret și seniori în numeroase meciuri. Înalt cu o ținută princiară, capul sus, privire periferică (pentru care antrenorii celor mici se străduiesc enorm) pe care el o avea nativ, tehnicitate de excepție, ca și momentul tactic execuției. Lovituri cu piciorul drept necruțătoare (marca goluri de la distanțe mari 25-30 metri), joc de cap excelent lovea mingea la finalizare cu lob din săritură în cădere, cu echilibru psihico-moral perfect (juca contra lui Real Madrid la fel ca împotriva lui Sticla Turda). Avea tendința de îngrășare motiv pentru care a avut o carieră scurtă.”
Cosntantin Rădulescu (”O viață închinată fotbalului”)
Moise Cristian
Bibliografie:
manuscris U 1979 (Sumurducan Ștefan)
Fotbal de la A la Z (Mihai Ionescu)
Agora U (Gheorghe I. Bodea)
O viață închinată fotbalului (Constantin Rădulescu)
cercetare personală (din presa vremii)