Născut pe 30 decembrie 1910, în comuna Valcani (județul Timiș). Component al unui cunoscut trio de frați fotbaliști, alaturi de: Sepi I (Silviu), jucător la Politehnica Timișoara si Sepi III (Valeriu), care a făcut parte din echipele Politehnica Timișoara, U.D. Reșița (campioană națională în 1930-1931) si Universitatea Cluj. În 1922 s-a prezentat la selecția pentru echipa de copii a Politehnicii, iar în 1924 este legitimat la piticii clubului din Banatul Timișoara . La 16 ani (1926) debutează în garnitura de seniori a Politehnicii, unde joacă până în 1928, când se reîntoarce la Banatul. În 1929-1930 evoluează la România Cluj.
În anul 1931 ajunge la Universitatea Cluj. Aici petrece momente frumoase și câștigă campionatul districtual, dar, din păcate, Universitatea pierde meciul cu Sparta Gherla la masa verde. Memorabil este un meci din ’31, când reușește să marcheze 7 goluri într-un meci cu Haggibor . În sezonul 1932-1933, (tot campionatul districtual), Universitatea mai dispune încă o dată de Haggibor, scor 17-0, cu Sepi care marchează 6 goluri. În următoarele două sezoane – se dispută în premieră în România, atât primul campionat divizionar (1932-1933), cât și prima ediție a Cupei României (1933-1934), – cu Grațian Sepi II titular incontestabil și golgeterul echipei (în cele două ediții), U se califică atat în finala campionatului (1932-1933), cât și în finala Cupei României (1933-1934). Din păcate, Universitatea pierde ambele finale cu acelasi adversar, Ripensia.
În semifinala din Cupa României (17.06.1934), disputată la Reșița în compania celor de la UD Reșița si câștigată de Universitatea cu scorul de 3-2, Grațian Sepi este accidentat grav în mod voit de către un adversar, intr-un moment când mingea nu se mai afla sub controlul său. La data de 1 iulie, Gazeta Sporturilor, pe prima pagină, prezintă într-un material cele întâmplate la Reșița, starea de sănătate a lui Grațian precum și faptul că fotbalistul Reșiței va fi reclamat parchetului.
În toamna anului 1934, Gați este ofertat intens de catre Venus București (pe atunci una dintre echipele profesioniste). Suporterii Universității se revoltă împotriva conducerii clubului, dar, în cele din urmă, se semnează contractul între cele două cluburi. Suma este una considerabilă pentru acele timpuri: 90000 lei, plătibili în trei tranșe, plus organizarea unui meci amical pentru o indemnizație de 50000 lei.
Între 1935-1937 activează sub culorile echipei Venus București, câștigand, în ediția 1936-1937, tricoul de campion al țării. Revine în 1937 la Timișoara, activând până în 1939 la Ripensia, de unde trece la Metalurgistul Cugir, ca antrenor-jucator, în 1940. A fost unul dintre cei mai valoroși atacanți din perioada interbelica.
Campionatul de război 1943-1944 reprezintă întoarcerea mult-iubitei vedete Grațian Sepi la Universitatea, dar, acum în calitate de antrenor. După primele cinci etape, echipa se poziționa pe locul 1, cu 4 victorii și un meci egal. Remacabile sunt victoriile din primele 3 etape cu echipele bucureștene: Rapid, Venus și Juventus. Din păcate, războiul a curmat ”visele frumoase”…
Denumit ‘’tancul din Balcani’’ și ‘’Sindelarul brunet’’ al României, Gratian Sepi a debutat la 17 ani în echipa națională A și, în continuare, a mai îmbrăcat tricoul tricolor de încă 22 de ori, înscriind 15 goluri în meciurile reprezentativei. În meciul România- Ungaria (amatori) din 1933, încheiat cu scorul de 5-1 pentru naționala noastră, a marcat 4 goluri ! A participat la ediția din Italia – 1934 a campionatelor mondiale.
Activitate profesională. După viața de fotbalist.
Exemplu de pasiune pentru fotbal, de modestie și fair-play. Spunea că una dintre convingerile sale este că fotbalul este mai mult știință decât artă, iar în perioade de pauze între competiții obișnuia să se antreneze singur ore întregi. Un moment memorabil, revelator pentru ceea ce a însemnat ca și sportiv, a avut loc în anul 1950, într-o partidă disputată la Cluj, între echipa Universitatea și Timișoara, atunci când Sepi, care ocupa funcția de conducător al echipei de pe Bega, a fost ovaționat în picioare, minute în șir, de un stadion întreg. Prezența sa pe scena fotbalului nu a avut continuitate și nici nu s-a făcut remarcată, fostul centru înaintaș activand în diferite perioade până în 1968 ca antrenor, dedicându-se apoi obligațiilor sale profesionale, de economist. A decedat la 6 martie, la Timișoara.
De reținut:
- Grațian Sepi a devenit cel mai tânăr jucător din istoria echipei naționale a României, fiind selectionat la 17 ani și trei luni. Recordul său avea să țină 86 de ani, până la debutul lui Cristi Manea în 2014, acesta din urma fiind selectionat la 16 ani.
- Grațian Sepi a fost golgeterul echipei, în toate cele 4 sezoane jucate în tricoul alb-negru.
- Grațian Sepi (II), împreună cu fratele său Valeriu Sepi (III), reprezintă primul cuplu de frați care a evoluat împreună (sez. 1933-1934), în echipa de seniori a ”Șepcilor Roșii”.
- Grațian Sepi reprezintă primul fost jucător care revine la ”U” în funcția de antrenor.
Despre ”Gați”…
”Sepi II era considerat un jucător tehnic, care „îmblânzea” cu lejeritate mingea. În același timp reușea să se impună și prin forța fizică, de unde și-a tras și porecla de „Tancul din Balcani”. Părea că lucrul cel mai simplu din lume este, pentru el, să treacă mingea printre cinci adversari, să se strecoare subtil până în fața porții și de acolo să lovească balonul din plin și necruțător”
în cartea Ripensia – Nostalgii fotbalistice (Cristi Alexe)
„Căpitan al echipei naționale la 20 de ani nu poate fi decât un mare jucător”.
Octav Luchide, selecționer al echipei naționale, după un meci cu Elveția în care Grațian Sepi a fost căpitan
Moise Cristian
Bibliografie:
Fotbal de la A la Z (Mihai Ionescu, Mircea Tudoran)
www.pressalert.ro
manuscris U 1979 (Ștefan Sumurducan)
cercetare personală (presă)