Născut în 1924, la București. Legitimat pentru prima dată la Olimpia București, unde evoluează din anul 1938 până în 1942, când trece la Sportul Studențesc, pentru un an (1942-1943).
Pleacă la Sibiu, în 1943 și până în 1949 evoluează la Universitatea Cluj. După care până în 1955 este componentului echipei cfr. Ca jucător a îmbinat în mod fericit tehnica cu buna pregătire fizică. Specialist în aruncarea la mare distanță a balonului de la marginea terenului, a fost, de fapt, unul din creatoriiunor scheme tactice deosebit de eficace, rezultate dintr-o astfel de execuție tehnică. Sezonul cel mai bun pentru Rădulescu-Jumate a fost cel din 1947-1948, când Universitatea a terminat pe locul 5 iar, Rădulusecu marchează 7 goluri, printre ”victime”, ASA București, Ferar și cfr. Mai trebuie amintit ca fost titular, în finala pierdută (1-2), cu CSCA București.
Activitate profesională. După viața de fotbalist…
Absolvent al Facultății de Medicină din Cluj. A avut o apreciată carieră ca medic -șef secție ORL- Spitalul CFR
Ca antrenor a lucrat numai la Cluj Napoca, în paralel cu activitatea de medic. Pentru început a oferit conducerea tehnică a echipei de Divizia B, cfr (1956-1961), apoi a Universității (1961-1963), C.S.M. Cluj (1963-1967). În 1967 s-a aflat din nou la cârma tehnică a cfr, pe care o promovează în prima divizie în vara 1969 și o conduce în continuare până în 1976. Un an, 1976-1977, pregătește Universitatea.
De unde porecla Jumate…
”Am amintit de numele Jumate. El provine de la faptul că vorbeam “peltic”. Multă vreme în presă numele meu figura: jumate. Aceasta foare mulți ani iar ca dovadă el m-a urmărit până la batrânețe.
În vremea când eram jucător, după un joc sau un sezon bun, cineva mi-a făcut o epigramă din care nu-mi amintesc decât ultimul vers “că dintre toți, cel mai întreh este Jumate.”
Cum a ajuns la ’’U’’ Cluj la Sibiu 1943 și în final doctor…
” În campionatul 1942-1943 cât am jucat la Sportul Studențesc am fost urmărit de Dl. Manisalian- reprezentantul lui ‘’U’’ la București pe lângă F.R.F. Se pare că datorită evoluțiilor mele din campionat, ca și faptul că urma să termin liceul (pe vremea aceea absolvenții de liceu jucători în prima ligă nu prea erau) am fost contactat în mai multe rânduri de dl. Manisalian cu intenția ca din vară sa fiu transferat la U Cluj Sibiu și să urmez Facultatea de Medicină. Răspunsurile mele erau cam evazive la fel ca și după discuția avută cu Dr. Stoicoiu, eminent chirurg și excelent conducător la U, cu ocazia jocului de la Sibiu, între U și Sportul Studenșesc. Dl. Manisalian observând că eu nu sunt hotărât a luat legătura cu sora mea, proaspăt absolventă a Academiei Comerciale care s-a arătat entuziasmată și care a început presiunile asupra mea să mă prezint la examenul de admitere la Medicină. După absolvire și trecerea bacalaureatului cu o clasificare peste așteptări, m-am trezit aproape luat pe sus și trimis la Sibiu la examen. M-am prezentat acasă la dl. Stoicoiu care văzându-mă cu o înfățișare speriată și copilărească deși mă cunoscuse cu câteva luni înainte nu i-a venit să creadă că sunt eu.
Am fost instalat la căminul și cantina Facultății de Medicină și după câteva zile cu o pregătire sumară m-am prezentat la examen. Am revenit la București cu promisiunea că în cazul reușitei să fiu anunțat. Nici nu am ajuns bine acasă că am și primit telegramă să mă prezint la Sibiu fiind reușit examenul. Nu aveam de unde să știu că marele savant Prof. Dr. Iuliu Hațieganu, rectorul Universității și președintele clubului U acorda burse sportivilor fruntași cu examen cu tot, dar eu încă ezitam. Greu să pleci din București , eu intenționam să urmez Facultatea de Drept și Educației Fizică . care, de asemenea, ca și Medicina scutea de armată ! Eram în război. Se pare că dl. Manisalian a purtat discuții cu ‘’nea Titel Ursache’’ de la Sportul în problema mea și m-am trezit legitimat la U cu sfatul celor doi (mai rar așa conducători în ziua de astăzi când se știe ce tranzacții se fac cu jucătorii) de a pleca la Sibiu demonstrându-mi perspectivele imediate și viitoare.”
(O viață închinată fotbalului) , Constantin Rădulescu
Rădulescu- Jumate ca adversar al Universității…
”În anul (1950-1951), în cele două jocuri contra lui ”U”, mobilizarea mea, concentrarea și puterea de luptă mi-a fost influențată de nostalgia anilor de studenție și de neutatele jocuri ‘’ale generației medicilor.’’ Spre norocul meu în anii următori nu ne-am mai întâlnit cu ”U”, ei promovând în A.”
(O viață închinată fotbalului) , Constantin Rădulescu
Rădulescu- Jumate despre cfr…
”La cfr, desi am avut un lot foarte bun, nu am reușit nici un fel de performanță. Lipsa de omogenitate și neînțelegerile subterane naționaliste (CFR fostul Ferar) au subminat permanent climatul echipei.”
(O viață închinată fotbalului) , Constantin Rădulescu
Despre Rădulescu- Jumate…
“Între oamenii adevărați, lângă care am învățat fotbal și atâtea despre viață, s-a numărat și doctorul Constantin Rădulescu. Figură însolită a fotbalului românesc, venit din Regat și formându-se ca om, medic și fotbalist în climatul auster și chibzuit al Ardealului, doctorul s-a afirmat și a impus echipei mici, modeste și asta atâta cât a fost lăsat.
Medic conștiincios și credincios profesiei, antrenor cu har, degustător rafinat de teatru, carte, muzică, de vinuri de soiuri, coniacuri fine, doctorul Rădulescu a trăit cu și pentru fotbal toată viața. “
Cornel Cacoveanu (textul face parte din PREFATA la cartea ”’O viață închinată fotbalului” scrisă de Constantin Rădulescu
Moise Cristian
Bibliografie:
manuscris U 1979 (Ștefan Sumurducan)
Fotbal de la A la Z (Mihai Ionescu, Mircea Tudoran)
(O viață închinată fotbalului) , Constantin Rădulescu
Cercetare personală (din presa vremii)